RALF Romanian Agriculture Leadership Forum este cel mai complex eveniment profesional și de business din România dedicat marilor fermieri, investitori și lideri din agricultură, producătorilor și procesatorilor, care abordează întreg lanțul agricol valoric. Cea de-a 6-a ediție a reunit, în fiecare din cele 2 zile, peste 250 de participanți, din 29 de județe și 71 de speakeri din 9 țări. “România Agricolă Europeană” a fost tema ediției RALF 2022 Romanian Agriculture Leadership Forum, care a avut pe 18 și 19 mai, la JW Marriott Grand Hotel din București, sala Grand Ballroom. Prima zi a fost dedicată marilor fermieri și producători agricoli, iar cea de-a doua zi procesatorilor.

Vă prezentăm în continuare 60 de nevoi și propuneri ale antreprenorilor din agricultură, concluzii ale celor două zile de evenimente RALF:

1. Este nevoie de o politică coerentă care să prioritizeze agricultura și industria alimentară – după modelul Olandei, unde există o scutire de impozit echivalentă cu de 6 ori investiția în cercetare sau educație. O măsură similară ar fi extraordinară și în România pentru că ne-ar repune pe traiectoria cercetării.
2. România este un importator net de produse agroalimentare exclusiv cereale (aproape 1,5% din PIB), suntem exportatori de cereale, dar ar trebui însă să procesăm intern o cantitate mai mare.
3. În România 16,5% din emisiile de gaze cu efect de seră provin din agricultură, este necesară accentuarea discuțiilor despre aceste emisii de gaze și Green Deal.
4. Accesul producătorilor români în marile rețele de magazine este limitat, spațiile de depozitare sunt insuficiente, iar subvențiile sunt prea mici pentru nevoile agricultorilor.
5. Obiectivul principal al agriculturii europene este acum securitatea alimentară, ceea ce implică disponibilitatea produselor alimentare de calitate, care să respecte limitele de reziduuri de pesticide legale, dar și să ofere consumatorului hrană accesibilă ca preț.
6. Este nevoie de investiții constante în cercetare-inovare. Fondurile europene pentru acest domeniu sunt substanțiale, totuși România încă nu reușește să le absoarbă. Tehnologiile moderne, inclusiv digitalizarea, au ca efect direct o calitate ridicată a produselor agroalimentare finale. Cercetarea agronomică poate și trebuie să aducă multiple soluții eficiente la problemele actuale ale agricultorilor.
7. A fost adoptat un plan de acțiune de solidaritate pentru a sprijini trimiterea de hrană produsă în Ucraina spre restul lumii – și aici România a oferit și continuă să ofere un sprijin semnificativ.
8. Uniunea Europeană trebuie să susțină securitatea alimentară prin sprijin financiar, dar și prin a face disponibile produsele agricole europene pentru restul lumii.
9. Sunt implementate la nivel european numeroase măsuri menite să ajute fermierii să facă față costurilor crescute ale resurselor necesare, precum fertilizanții și furajele pentru animale, pentru a continua să producă în condiții acceptabile.
10. Obiectivele principale ale Politicii Agricole Comune sunt: o distribuție mai echitabilă și corectă a fondurilor, cheltuirea lor într-un mod din ce în ce mai sustenabil din punct de vedere ecologic și atingerea unui nivel ridicat de sustenabilitate socială.
11. Contextul complicat pe care îl traversează Europa acum poate fi privit și ca o oportunitate pentru agricultură, iar România are șansa să devină un actor major în domeniul producției alimentare la nivel european și regional. În acest scop, trebuie să creștem capacitatea de procesare la nivel național, pentru a putea exporta cât mai multe produse agroalimentare cu valoare adăugată, nu doar materie primă.
12. Învățământul românesc agronomic are o mare problemă: nu mai avem școli tehnice și licee agricole. Este mare nevoie de tehnicieni pentru ca agricultura să fie făcută în mod profesionist.
13. Provocarea pentru producătorii de utilaje și pentru fermieri este să livreze produse cât mai bune la prețuri cât mai competitive și totodată protejând mediul și resursele naturale.
14. Banii fermierilor trebuie să producă bani, iar pentru asta ei trebuie să devină conștienți de puterea pe care o au, în principal în ceea ce privește forța adunărilor de fermieri pentru atragerea de fonduri europene. Numai prin asociere fermierii se pot dezvolta și își pot pune banii la lucru într-un mod mai eficient.
15. Statul nu trebuie să ofere neapărat multe lucruri fermierilor, ci mai degrabă să le asigure cadrul legal pentru ca ei să își poată face treaba bine.
16. România se confruntă cu un dăunător al culturilor de porumb care nu se regăsește în alte părți ale Europei, așa-numita rățișoara porumbului. În fiecare an, indiferent de culoarea politică, guvernul trebuie să ofere fermierilor o derogare pentru produsele interzise, substanțele numite neonicotinoide, pentru a face față acestei probleme.
17. Este nevoie de intervenții europene pentru protejarea fermierilor, cărora trebuie să li se lase totuși la îndemână unele soluții, cel puțin câtă vreme nu există alte substanțe înlocuitoare.
18. Prin biotehnologie se pot obține, spre exemplu, hibrizi de porumb cu toleranță la secetă sau la diferiți dăunători. 
19. Un hibrid de porumb ameliorat se obține prin metode convenționale în 7 ani, dar prin noile metode se poate obține în 6 luni. Este o inovație de care fermierii europeni și români ar trebui să beneficieze.
20. Nu avem încă un cadru legal care să ofere prioritate la comasare în vederea irigațiilor. Ori, cu cât e mai mare terenul de irigat, cu atât va fi mai eficientă investiția în irigații din perspectiva consumului energetic.
21. Există de mult timp discuții despre comasarea terenurilor, fermierii și-o doresc de mult timp, dar ideea intră în conflict cu noțiunea constituțională de proprietate privată din România.
22. Există multe soluții pentru irigații, dar cele mai bune nu sunt ieftine. De aceea este foarte importantă educarea pieței, pentru că investițiile în irigații sunt un domeniu relativ nou pentru agricultura din România.
23. În România există și fermieri care irigă complet suprafețele cultivate, unul dintre aceștia fiind chiar președintele Ligii Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, a cărui strategie este că: irigațiile sunt necesare, iar ploaia este suplimentară. Irigațiile trebuie planificate foarte bine, ca orice altă investiție.
24. Trebuie urmăriți cei trei C în trasarea cadrului legislativ și transpunerea dezideratelor în realitate, atât la nivel central, cât și local sau în fermă: Claritate, Consecvență, Continuitate. 
25. Este nevoie de implicarea tuturor factorilor din domeniu pentru schimbarea mentalităților legate de irigații și de eficientizarea agriculturii. 
26. Principala provocare este că doar 2,5% din apa de pe glob este apă dulce. Această resursă trebuie așadar folosită cu chibzuință și multă eficiență, iar cheia aici este tehnologia irigațiilor. 
27. Autoritățile ar trebui să acorde mai multă importanță parteneriatelor public-private.
28. Irigațiile sunt cea mai bună poliță de asigurare posibilă pentru fermieri și cel mai bun instrument de management al riscului, mai ales în țări precum România unde climatul devine din ce în ce mai mult o provocare.
29. Este foarte importantă investiția în pregătirea personalului specializat, deoarece acesta va contribui la creșterea prestigiului companiei.
30. Este important să comunicăm societății și consumatorilor finali cât de mult se muncește în agricultura vegetală și în zootehnie. 
31. Producătorii nu trebuie să uite că „suntem ceea ce mâncăm”, deci carnea furnizată consumatorilor trebuie să aibă grăsimi sănătoase, care sunt indispensabile alimentației umane.
32. Pentru fermele mici și mijlocii, obținerea de profit este o mare provocare astăzi, motiv pentru care o mare șansă a acestora este agricultura organică și vânzarea directă a produselor de foarte bună calitate.
33. În România există cel mai mare număr de fermieri din UE, peste 2 milioane de proprietari de ferme, dar doar în jur de 10% sunt eficiente din punct de vedere economic, astfel că majoritatea trebuie treptat incorporate în ferme mai mari și mai productive.
34. În întreaga Uniune Europeană, fermierii au aceleași provocări: accesul la terenuri, la fonduri și la know-how. 
35. Tinerii fermieri trebuie să se unească și să colaboreze, pentru că doar prin asociere au cele mai mari șanse de reușită.
36. Furajele pentru animale sunt o provocare semnificativă acum, atât din cauza costurilor, cât și a disponibilității lor, existând probleme în lanțul de aprovizionare. Ori randamentul creșterii animalelor depinde direct de disponibilitatea și de calitatea furajelor.
37. Este foarte important ca animalele să mănânce hrană de calitate.
38. Important la baloți e ca densitatea acestora să fie cât mai mare, pentru ca eficiența să fie cât mai bună. Nu e nevoie de niciun fel de metode de conservare, deoarece eliminarea oxigenului este cea mai eficientă și naturală metodă. Iar asta se traduce într-o mai bună utilizare a resurselor și o eficiență mai mare.
39. Principala problemă a pieței vinului în România nu este că nu se consumă vin, ci că se consumă vin de o anumită valoare. 75% din piața vinului este sub 15 lei pe litru, ceea ce nu ajută la crearea unui brand de categorie. 
40. Industria vinului necesită răbdare și investiții constante.
41. Ar trebui ca toți producătorii să investească în creșterea imaginii vinurilor de calitate. Scăderea consumului de vin în rândul tinerilor este o problemă care afectează întreaga industrie. Se caută soluții inclusiv prin export, dar în străinătate imaginea vinurilor românești nu este bună – asta până când străinii degustă aceste vinuri și le descoperă calitatea, însă din cauza imaginii suboptime prețul este încă scăzut.
42. Problema cea mai mare a vinului românesc este vânzarea. Există o supraproducție la nivel european. România a ajuns a 5-a țară ca producție de vin din UE și este nevoie de o promovare mai bună.
43. Ar trebui o mai mare implicare din partea statului în ceea ce privește infrastructura feroviară, deoarece pentru a vinde vin trebuie să existe nu doar calitate, un preț bun și o componentă emoțională asociată acestuia, ci și modalități de distribuție și transport.
44. Toți fermierii au nevoie de asigurare pentru recolte. O asigurare pe baza predicțiilor meteorologice i-a adus unui fermier din România compensații în valoare de 1 milion de euro într-o lună.
45. Pentru zona Dobrogei s-a propus preluarea modelului din Israel, care era o zonă deșertică, dar datorită tehnologiei și reabilitării apei din consumul industrial și urban și-a asigurat apa pentru agricultură și a devenit chiar exportator de apă pentru Orientul Mijlociu.
46. Realizarea unui business plan, care să arate cât trebuie investit, în cât timp se scot banii și cât profit rezultă, este esențial pentru a deschide o fabrică de lactate.
47. Ne dorim mai multă asociere, consultare și cooperare. 
48. Supermarketurile oferă producătorilor mai multe avantaje: trasabilitate, predictibilitate, calitate și constanță.
49. Prezența în mediul online crește notorietatea unui business. Un fermier din Vâlcea este foarte prezent în social media, iar prin asta a stârnit curiozitatea publicului, care ulterior a venit să guste produsele și le-a descoperit calitatea. 
50. Ar trebui ca zootehnia să migreze treptat de la vânzarea de animal viu pe distanțe lungi, către vânzare de carcasă care să aducă valoare adăugată și să dea de lucru întregii infrastructuri de abatorizare din țară.
51. Pentru a face agricultură, nu mai este nevoie neapărat să provii dintr-o familie de fermieri, ci trebuie în primul rând să fii un bun antreprenor.
52. Laptele „fake bio” nu respectă în totalitate condițiile agriculturii bio și este obținut prin furajare eco doar în acte. Așa se explică de ce există pe piață unii fermieri care vând „lapte ecologic” mai ieftin decât cel convențional. Această concurență neloială trebuie denunțată deoarece strică piața și aduce prejudicii clienților, iar consumatorii trebuie informați corect despre ce înseamnă produsele bio. 
53. Este nevoie de informare în mod continuu despre modalitățile de comercializare, dar și despre tehnologiile de tratament și fertilizare, care pot duce la o scădere considerabilă a costurilor.
54. Este nevoie de măsuri politice care să vină în sprijinul prelucrării, în special în microprocesare, de exemplu măsuri fiscale care să favorizeze înființarea unor activități auxiliare în ferme, pentru diversificarea activității și asigurarea unei continuități la încasări în perioadele mai slabe.
55. Pe termen mediu și lung sunt două variante pentru fermierii care vor să producă bio: pentru un nivel de subzistență, se pot accesa fonduri și se poate crea un complex agroturistic sau se pot face asocieri în cooperative și stabilirea de lanțuri logistice bine puse la punct.
56. Legumicultura este un sector agricol foarte dezorganizat, motiv pentru care ar fi utilă înființarea unui departament de horticultură în cadrul Ministerului Agriculturii.
57. Este nevoie și de o regândire a ambalajelor, pentru că o prezentare corectă ajută enorm la marketingul produselor.
58. Consumatorul trebuie informat asupra calității reale ale alimentelor.
59. În România există o foarte slabă comunicare și cooperare între fermieri, ori schimbul de idei și de proiecte ar fi extrem de util tuturor. 
60. Piața cea mai mare de vinuri e în București, motiv pentru care toți cei din domeniu ar trebui să investească în turism și în experiența vizitării cramelor și a degustărilor pentru a atrage publicul.

Pe www.romanianagriculture.ro și pe paginile de social media @romanianagriculture puteți citi pe larg articole de reflectare a conținutului evenimentelor RALF.

RALF 2022 a fost organizat de platforma de comunicare romanianagriculture.ro și BORO Communication, în parteneriat cu: Corteva Agriscience – Master Partner; Consultech, Netafim by EPRS Romania, Orkel, Zimmatic by Lindsay, Valley, Maschio Gaspardo – Professional Partners; FMC, Agrivi, GrECo – Parteneri;SmartAgri, SysCAD, EuroPlast, Elica – Susținători.

Urmează seria de evenimente regionale Fermierii Noștri, care va avea loc în perioada octombrie – noiembrie 2022, la Timișoara (20 octombrie), Cluj-Napoca (4 noiembrie) și Iași (11 noiembrie).

Foto© romanianagriculture.ro