Care sunt obiectivele CEJA în general și în special anul acesta, și cum intenționează să le atingă?
În timpul mandatului meu îmi doresc să lucrez concret, cu o abordare științifică, realistă și implementabilă referitor la ceea ce poate însemna cu adevărat sustenabilitatea pentru fermieri. Auzim frecvent folosit acest cuvânt, sustenabilitate, și multă lume vorbește despre ce ar trebui să facă fermierii pentru a fi sustenabili. Totuși, după mine multor astfel de declarații le lipsește cunoașterea reală, ceea ce mă face să cred că cei ce spun astfel de lucruri nu știu nimic despre agricultură. Noi ne dorim ca know-how-ul nostru, al fermierilor, opiniile, pozițiile și propunerile noastre concrete să fie parte din această discuție. Așadar, noi vom lucra pentru construirea unui drum sustenabil în agricultură pentru tinerii fermieri, susținându-i cu abilitățile noastre individuale, colective și politice.
Sunteți primul președinte femeie al acestei organizații ce înglobează 30 de asociații și în jur de 2 milioane de fermieri, și sunteți și profesor la o școală de afaceri. Cum vă ajută faptul că sunteți femeie și trainer de business în perspectivele dv. asupra agribusiness-urilor din Europa?
Pregătirea și experiența mea sunt foarte vaste. Am absolvit științe politice la 23 de ani, am devenit chef profesionist, am preluat podgoria familiei mele la 25 de ani, mi-am deschis propria companie la 33, am devenit mamă de gemeni la 35, iar acum la 38 de ani sunt președinte al CEJA. Tot ce am făcut în viața mea au fost cărămizi cu care am construit ceea ce sunt astăzi. Văd lucrurile la 360° și trăiesc 36 de ore pe zi. Multitasking-ul și multifuncționalitatea sunt modul meu de viață și ceea ce mă ajută în viața de zi cu zi.
Din 2008 vă ocupați de afacerea familiei cu vin, măsline și soiuri ancestrale de grâu. Ce experiențe-cheie din gestionarea acestui business vă sunt utile acum la CEJA?
Viața la podgorie și tot ce am învățat din viile și cramele mele a fost cea mai educativă școală. Podgoriile te învață răbdarea, îți dezvoltă capacitatea de reacție și de adaptare rapidă, precum și forța și reziliența. La cramă am învățat cât e de importantă ordinea, atenția la detalii, precum și să te asiguri că totul se întâmplă cu grijă și atenție. Nu e loc de neglijență în producerea vinului, iar dragostea și dedicarea pentru acest domeniu sunt ceea ce duc la excelență. Asta se aplică tuturor celorlalte aspecte ale vieții mele. Lucrurile trebuie făcute cu toată inima și cu mintea concentrată.
Între 2017-2020 ați participat la prima ediție a Gymnasium, un program de consolidare a capacităților lansat de Organizația mondială a fermierilor cu scopul de a pregăti tinerii fermieri din toată lumea pentru a deveni viitorii lideri ai sectorului agricol. Ce v-a adus acea experiență?
A fost o experiență incredibilă și o oportunitate care m-a expus la cel mai înalt nivel de elaborare de politici, și m-a făcut să înțeleg cât de important este ca fermierii să aibă capacitatea de a-și spune punctul de vedere. Abilitățile de leadership și dezvoltarea cunoștințelor pe care le-am dobândit în acel program sunt o parte integrantă din cunoștințele și abilitățile pe care mă bazez astăzi ca susținătoare a fermierilor și ca lider.
Cum s-au schimbat lucrurile pentru tinerii fermieri în ultimii ani, și ce perspective și trenduri îi așteaptă?
Tinerii fermieri se confruntă cu provocări tot mai mari din toate punctele de vedere. Schimbările climatice periclitează munca noastră de zi cu zi și producțiile noastre, incertitudinea economică ne compromite posibilitatea de a ne construi o viață decentă, iar atenția crescută pentru sustenabilitatea mediului generează obiective și deziderate care sunt dificil de atins de către fermieri în astfel de condiții deja provocatoare. Adăugați la aceasta și dificultățile în accesarea de terenuri, credite și cunoștințe adecvate, și veți înțelege de ce suntem prezenți într-un număr atât de redus în Europa: doar 11% dintre ferme sunt conduse de persoane sub 40 de ani.
Între trendul pentru consumul unei alimentații sănătoase (mai ales în rândul tinerilor) și nevoia de a avea recolte productive, unde credeți că se află echilibrul în agricultura de astăzi?
Este un echilibru foarte greu de găsit, iar eu am dubii că el de fapt există cu adevărat, mai ales la nivelul fermelor. Pierderea productivității cu anumite tipuri de sisteme agricole, spre exemplu cele organice, e aproape inevitabilă. Însă cred că fermierii pot furniza hrană sănătoasă chiar și în condițiile unei agriculturi convenționale. Totul depinde de cum reușim să comunicăm cu consumatorul și să îl ajutăm să ia decizii informate.
Ce provocări dar și ce oportunități a adus pandemia pentru agricultura europeană, în special pentru tinerii fermieri pe care îi reprezentați?
Cred că fermierii au avut în timpul pandemiei oportunitatea de a dovedi ce pot – pentru ei înșiși, pentru comunitățile rurale și pentru consumatori în general, și mai exact cât curaj și altruism au. Chiar și când vremurile au fost incerte, iar totul a fost pus pe pauză, fermierii au continuat să muncească pentru ca Europa să se poată baza pe alimente suficiente și sigure. Cred că acest lucru a contribuit la aducerea fermierilor într-o lumină mai bună în fața publicului general, și sper cu tărie că asta nu se va uita prea curând.
Comisia Europeană a publicat în luna iunie a acestui an viziunea sa pe termen lung pentru zonele rurale. Ce opinie aveți despre asta?
Zonele rurale au un potențial imens, încă neexploatat, pentru a devenit locații inovatoare și interconectate unde oamenii pot locui și munci. Aceste zone conțin esența tradițiilor noastre naționale și regionale, și sunt locul unde valorile coeziunii și ale solidarității sunt menținute cel mai bine. Totuși, în ciuda valorii adăugate pe care le pot aduce aceste zone, ele se confruntă încă cu probleme sistemice care le împiedică să își atingă întregul potențial: schimbări demografice, niveluri scăzute ale veniturilor, lipsa conectivității, probleme structurale și birocratice, dar și accesul dificil la servicii de bază. Avem însă mecanisme de acțiune la dispoziție, iar viziunea pe termen lung pentru aceste zone rurale, publicat de Comisia Europeană, ne transmite un semnal pozitiv în acest sens.
Dar avem nevoie ca acțiunile noastre să fie realiste, iar pentru asta trebuie să renunțăm la imaginea romantică a „întoarcerii la țară”. Trebuie să lucrăm pentru a crea condițiile optime pentru economii rurale puternice și reziliente, și să susținem și să împuternicim populațiile rurale, mai ales tinerii, care sunt responsabili de o parte atât de importantă a structurii noastre naționale: tradițiile și economia. În cadrul CEJA credem puternic în ideea că, prin consolidarea capacităților individuale și colective, vom reuși să abordăm numeroasele provocări ale dezvoltării zonelor rurale, și vom putea crea egalitatea de șanse necesară pentru ca tinerii să rămână și să investească în viitorul acelor zone, nu să plece din lipsă de oportunități.
Pentru tinerii care doresc să își deschidă un agribusiness dar sunt reticenți, ce stimulente și oportunități le stau la dispoziție în cadrul Uniunii Europene?
Noul PAC (Politica Agricolă Comună) va confirma și va include multe instrumente menite să încurajeze reînnoirea generațională în sectorul agricol, atât în primul, cât și în cel de-al doilea pilon. În cadrul primului pilon, Young Farmer Payment (YFP) există o schemă obligatoriu de implementat de către statele membre. Aceasta vizează fermierii de până în 40 de ani care își creează pentru prima dată un business agricol sau care deja au creat și conduc un astfel de business cu 5 ani înainte de prima aplicare în cadrul acestei scheme. În țările care implementează această schemă, tinerii fermieri beneficiază de asemenea de acces prioritar la resurse naționale sau regionale. Este un lucru important pentru cei care nu au drept de plată sau au un drept de plată mai mic decât numărul de hectare. Plafonul maxim pe care statele membre îl pot aloca schemei YPF a fost mărit de la 2% la 3%.
Care credeți că sunt principiile și atitudinile necesare pentru tinerii fermieri pentru a avea succes?
Curaj, răbdare, capacitate de adaptare și de sacrificiu, dacă vorbim de caracteristici personale. Din perspectivă cerebrală – aptitudini de bugetare, marketing, comunicare, analiză a pieței și o viziune. Iar dacă vorbim de lucrurile spirituale care ne ghidează, e nevoie și de o conexiune puternică cu originile, de respect pentru pământul, plantele, animalele care ne oferă cele necesare pentru a obține productivitatea pe care ne-o dorim.
Diana Lenzi va participa la deschiderea oficială a seriei de evenimente Romanian Agriculture 2021, care va avea loc în perioada 25 – 26 noiembrie, la JW Marriott Grand Hotel din București și va include două forumuri internaționale dedicate marilor fermieri și procesatori: RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum (25 noiembrie) și Romanian Agriculture Processing Forum (26 noiembrie).
Seria de evenimente Romanian Agriculture este organizată de BORO Communication în parteneriat cu Corteva Agriscience (Master Partner RALF 2021), Consultech Industrial Supplies, FMC Agro, Agrivi și Greco, susținută de Smart Agri.
