105 idei, propuneri și nevoi din regiuni pentru agricultura românească

“Fermierii Noștri” se află în continuare în linia întâi, cu o contribuție vitală la dezvoltarea economică a României.

BORO Communication și platforma de comunicare RomanianAgriculture.ro au organizat în perioada 20 octombrie 11 noiembrie, în parteneriat cu Corteva Agriscience, seria evenimentelor regionale “Fermierii Noștri”, la Timișoara – 20 octombrie, Hotel Continental, Cluj-Napoca – 4 noiembrie, Hotel Golden Tulip și Iași – 11 noiembrie, Hotel Unirea.

Cele 3 evenimente au reunit fermieri reprezentativi din 21 de județe, antreprenori și investitori din agricultură, lideri ai asociațiilor profesionale din agricultură și reprezentanți ai mediului instituțional: primării, consilii județene și prefecturi, direcții agricole, agenţii pentru finanţarea investiţiilor rurale, agenţii de îmbunătăţiri funciare, universități de științe agricole.

Vă prezentăm în continuare cele peste 100 de idei, propuneri și nevoi din regiuni pentru agricultura românească, concluzii ale conferințelor regionale “Fermierii Noștri” 2022.

“Fermierii Noștri” Timișoara 2022, 20 octombrie

Județul Timiș este pe primul loc în ceea ce privește numărul de proiecte de investiții în utilaje agricole performante. Agricultura din Timiș reprezintă un motor de creștere economică.
Ne dorim să trecem de la simpli furnizori de materii prime la mari procesatori, însă trecerea la acest nivel nu se poate face decât cu investiții în tehnologie.
Este nevoie de politici naționale de sprijin și de predictibilitate în domeniu. Agricultura trebuie să fie un domeniu strategic național.
În prezent, agricultura reprezintă 12% din PIB-ul României. Procesarea trebuie să fie o politică de stat.
Este nevoie să creăm hibrizi rezistenți la secetă, la boli și la dăunători.
Problema autorităților este cea legislativă. Legislația în vigoare necesită revizuire grabnică.
Este necesar să discutăm deschis cu autoritățile despre câte hectare putem iriga din râurile din Vestul țării pentru a ști exact cât investim și în ce investim.
Prin folosirea dronelor se pot identifica probleme din mijlocul câmpului și se poate interveni într-un timp scurt și punctual.
Digitalizarea este soluția pentru problema forței de muncă.
Pentru agricultura României este nevoie de trei aspecte relativ simple ca aceasta să funcționeze bine. În primul rând, este nevoie de stabilitate legislativă. În al doilea rând, România este țara care are cel mai mare trafic de cereale pe căi rutiere din Uniunea Europeană. Avem nevoie de căi ferate care să funcționeze pentru acest scop. În al treilea rând, este nevoie de acces la sursele de apă.
În județul Timiș una dintre marile probleme sunt abatoarele. Noi vrem să construim abatorul nostru. Soluția noastră pentru viitor este procesarea.
România are un potențial agricol uriaș, dar din păcate foarte multe lucruri trebuie îmbunătățite. Cel mai mare minus este că nu reușim să producem, iar factorul limitativ este apa.
Fără cercetare nu putem aduce cele mai avansate tehnologii.
Anul viitor în România se va lansa Utrisha™ N, un produs pe bază de bacterii care va ajuta planta de cultură să își asigure azotul din atmosferă.
Regiunea Banat este una mică, față de alte regiuni din țară, dar are un potențial agricol foarte bun datorită Timișului și Aradului.
Fondurile care vin în această regiune sunt semnificative comparativ cu regiuni mai mari ca întinderi și ca potențial agricol. Suntem pe locul trei în ceea ce privește plăți alocate către fermieri.
În acest an financiar (15 octombrie 2021 – 15 octombrie 2022) s-au plătit peste 60 milioane de euro pe măsurile de investiții și infrastructură.
AFIR are un rol semnificativ în ceea ce privește dezvoltarea rurală durabilă.
Dacă în marea comunitate europeană, România va avea cândva un cuvânt greu de spus într-un anumit domeniu, acela va fi agricultura.
AFIR este prima agenție a guvernului care a fost premiată pentru inițiativa de a dezvolta sisteme informatice care să faciliteze relația cu beneficiarii.
Am redus birocrația în ultima perioadă preluând cererile online.
Cea mai cunoscută formă de sprijin este plata pe suprafață. La nivelul județului Timiș sunt 17.000 fermieri cu suprafața de peste 500.000 hectare, singurul județ care a depășit această suprafață.
Anul trecut prin APIA Timiș s-au dat 175 milioane de euro către fermieri.
Fermierii români sunt individualiști. Fermele de familie nu vor să se asocieze, nu înțeleg că nu vor putea niciodată să intre pe o piață atât de concurențială.
Nu ne putem compara cu Franța, de exemplu, pentru că ei au sute de ani de democrație, noi avem doar 30 de ani.
La noi este o problemă cu mentalitatea societății pentru că încă suntem tributari fricii de asociere. Timp de 60 ani am fost asociați de nevoie, iar acest lucru a lăsat schele și de aceea fugim de asociere.
Este foarte important să fim parte din asociații profesionale. Asociațiile profesionale de fermieri trebuie să aibă lideri care să culeagă nevoile, problemele și care să le transmită mai departe. Trebuie să avem reprezentanți care să poată influența legislativul european.
Un fermier belgian susține că pentru el dobânda de 1,3 ar fi maximum ce și-ar putea permite să plătească la un credit de investiție pe 30 ani, iar un fermier român doar ce a semnat un contract de finanțare ROBOR + dobândă de 3,5.
Agricultura ecologică nu este un sistem în care se poluează mai puțin.
România are ca obiectiv să ajungă la un procent de 30% de agricultură ecologică, dar universitățile nu scot 30% de specialiști în acest domeniu.
Statul nu ar trebui să ne ofere bani pentru procesare, ci ar trebui să educe consumatorul. Consumatorul dacă mănâncă carne care este produsă în orașul lui și nu este adusă de la mii de kilometri, reduce poluarea. Camionul care o transportă nu mai poluează, iar consumul de energie se reduce pentru că nu mai este ținută la rece.
Ferma mea este în concurență cu două ferme maghiare care au cumpărat și continuă să cumpere pământ în România. Am ajuns la concluzia că sub umbrela Uniunii Europene nu funcționează reciprocitatea. Dacă 10 fermieri români se asociază, reușesc să cumpere pământ în Ungaria?
Consider că fiecare trebuie să își găsească o nișă: pâine pentru diabetici, pâine pentru hipertensivi, lapte cu anticorpi. Iar pentru asta fermierii ar trebuie să colaboreze cu medicii de familie sau cu nutriționiștii.
Există un blocaj în ceea ce privește vânzarea cerealelor și de aceea nu avem cum să ne plătim furnizorii.
România are nevoie de viziune pe termen lung în domeniul agricol.
Statul român trebuie să se zbată să fim finanțați suplimentar pentru ceea ce vom face începând cu anul 2023.
Subvenția APIA ar trebui reevaluată la inflația de la momentul actual.
În contextul schimbărilor climatice nu mai putem face agricultură clasică, trebuie să abordăm noile tehnologii.
Produsele fermierilor nu pot face concurență cu produsele care vin din Vestul Europei.
Este important să creăm o legătură între ferme, universități și factorii decizionali.
În procesare este foarte greu să găsești forță de muncă și riscăm să facem investiții pe care nu le putem finaliza.

“Fermierii Noștri” Cluj-Napoca 2022, 4 noiembrie

Satu Mare este un județ în care agricultura ocupă o pondere însemnată.
În zona rurală ne confruntăm cu problema protecției mediului. Este greu să gestionăm dejecțiile din ferme astfel încât să protejăm mediul.
O problemă și o provocare care va urma să se instaleze este cea a terenurilor în arendă, deoarece în curând se va schimba legea arendei.
Fermierii fac investiții foarte mari și le fac pe termen lung, nu pentru o zi sau două.
Strategia generală cuprinde problemele pe care știm deja: încălzirea globală, seceta, creșterea prețului la energie, inputuri și îngrășăminte.
A scăzut producția de îngrășăminte. În România nu mai există nici o fabrică, iar în Europa producția este la jumătate. Sfatul este ca fermierii să rămână cu orice preț cu producția pe piață, pentru că în viitorul apropiat vor fi mai importanți decât vă imaginați.
Este necesar să fie finalizate legile fondului funciar. În felul acesta se poate stabili planul național de cadastrare și putem avea o situație mai clară a terenurilor.
O reducere a birocrației la nivelul instituțiilor ar fi binevenită. Putem să urmăm exemplul Poloniei în ceea ce privește modul în care fermierii accesează proiectele.
Legislația lasă de dorit pe partea cadastrală. Noi realizăm măsurători topografice și partea tehnică a cadastrului foarte repede. Problema apare în momentul în care vrem să introducem actele.
Fondurile europene s-ar accesa mult mai ușor dacă Ministerul Agriculturii ar accepta să ia planurile cadastrale și apoi să rezolve aspectele juridice. Astfel ar fi mai rapidă organizarea mapelor cadastrale și încărcarea lor în APIA și în ANCPI.
Comasarea terenurilor este o problemă foarte importantă având în vedere câtă motorină și câtă energie electrică se consumă numai pentru mutarea utilajelor și tractoarelor. Noi spre exemplu avem și 20 km de mers de la punct la altul al fermei. Rezultatele sunt: cauciucuri stricate, motorină consumată și timp pierdut.
Fără investiții nu putem vorbi despre succes, fără investiții nu putem vorbi despre progres.
Provocările din ultimii ani sunt tot mai mari, sunt în continuă creștere și fără o viteză de reacție bună nu putem face față acestora.
Ca producător local îți dorești ca produsele să aibă un preț corect.
Autoritățile locale de la Cluj ne-au oferit tot suportul, însă avem nevoie și de suportul autorităților naționale.
Vânzarea de tip REKO a fost înființată acum 20 în Finlanda de Thomas Snellman, iar în România nu există încă legislație care să ne permită să practicăm acest tip de vânzare în mod legal.
Vânzarea directă ne permite să obținem un preț corect și fără intermediari.
Viitorul este cercetarea.
Nouă ne lipsește clasa de mijloc, cea a tehnicienilor și a mecanicilor agricoli.
În județul Maramureș cei mai mulți fermieri mari sunt crescători de animale, puțini sunt cei care lucrează și teren.
În ultimii ani, în Maramureș a crescut numărul fermierilor care au vârsta sub 40 ani.
Șansa noastră de a salva fermele de familie este vânzarea de tip REKO.
Sistemul proiectelor europene ar trebuie să fie mai transparent. Eu am avut un proiect foarte bine făcut, dar pentru că am avut profit pe anul 2020 nu am fost eligibil. Nu am găsit niciunde că dacă ai profit nu ești eligibil.
Avem nevoie de măsuri foarte clare pentru proprietarii de animale care nu au teren și care intră cu acestea pe terenurile noastre.
România are 0,7 kg substanță activă la hectar în ceea ce privește utilizarea pesticidelor. Europa are media de 2,2 kg substanță activă la hectar și există state care au peste 9 kg. România nu poate fi partea ecologică a Europei prin reducerea de la 0,7 la 0,35.
Este important să delimităm subiectele europene de subiectele naționale. Nu ne putem duce către Europe să cerem despăgubiri pentru secetă. Acolo se vorbește despre proiecte care ne vor impacta în anul 2030, 2040.
În regulamentul de reducere a emisiilor industriale a fost introdusă și zootehnia.
Se știe faptul că în procent de 80% din lapte care ajunge pe piață este neconform. Produsele românești au acces foarte greu în piață.
Există un ghid orientativ în lucru pentru fonduri pe economia circulară, dar care are o problemă și anume bugetul, care este de maximum 200.000 euro.
Cei trei C care cred că sunt vitali pentru a evolua și a progresa sunt: conlucrare, colaborare, consens.
Prin unitate și prin parteneriat public-privat putem să progresăm și să configurăm o strategie multianuală.
În agribusinessul românesc, în special pentru firmele mici și mijlocii, partea de desfacere la prețuri corecte reprezintă o reală provocare.
Fermierii ar trebui să contribuie mai mult la PIB-ul României.

“Fermierii Noștri” Iași 2022, 11 noiembrie

Criza sanitară și războiul din apropierea graniței noastre sunt cauzele care au dus la creșterea cheltuielilor pentru fermieri.
În județul Iași nu există posibilitatea de a iriga toate cele 280.000 hectare de teren arabil.
Intervenția statului în cadrul activității fermierilor ar trebui să fie cât mai aplicată și cât mai consistentă.
APIA a găsit variante astfel încât plățile către fermieri să se facă chiar și în avans.
Prefectura Iași propune programe astfel încât produsele agricultorilor să ajungă în supermarketuri.
La nivelul județului Iași există peste 19.000 de produse locale care pot fi aduse în supermarketuri prin intermediul Casei de Comerț.
Agricultura poate deveni principalul contributor la PIB-ul României, dacă toate investițiile în irigații se vor concretiza.
Iașul este un județ cu mari perspective în sectorul agricol, iar fermierii ieșeni au demonstrat că se poate face agricultură cu succes.
Există mulți producători locali care au reușit să dezvolte afaceri de la zero și să devină cunoscuți pe plan național și internațional, oferind produse de calitate pe piață.
Județul Iași are o rețea extinsă de drumuri județene de peste 1000 km, iar în ultimii 2 ani Consiliul Județean a reușit să modernizăm 250 km din această rețea, care este foarte importantă pentru fermieri.
O treime din populația județului Iași lucrează în prezent în agricultură.
Suprafața irigată de la nivelul județului Iași este de 48.000 hectare, însă există proiecte în execuție pentru a extinde suprafața cu încă 42.000 hectare.
În acest moment fermierii au certitudinea că toate investițiile pe care le fac în terenul agricol aduc un surplus de producție.
Fermierii au rolul de a produce oxigen pentru planetă, pe lângă faptul că asigură alimentele de bază.
Zootehnia nu poluează și nu contribuie la micșorarea stratului de ozon.
Gunoiul de grajd nu este un deșeu, ci este un fertilizant natural, care folosit corespunzător asigură jumătate din elementele nutritive necesare plantei, fără să polueze apele de suprafață sau apele de adâncime.
Principala problemă în ceea ce privește sistemele de irigații nu sunt fondurile, ci comasarea terenurile, doar așa poate fi securizată investiția.
Subvențiile în România se dau pe unitate de hectar și acest lucru reprezintă o problemă. Nu consider că este potrivit ca un fermier care obține 3 tone de porumb la hectar să primească aceeași subvenție precum un fermier care obține 15 tone de porumb la hectar, pentru că investițiile și cheltuielile nu sunt aceleași.
Este necesar să schimbăm modul de aplicare a subvențiilor și să nu mai fie pe unitate de hectar, ci pe producție pentru a stimula fermierii.
Comuna Matca este o fabrică de legume. La noi vin comercianți din Letonia, Polonia și Germania să cumpere legume, dar există o problemă legată de plățile către producători. Condițiile de plată țin blocate bazinele legumicole.
Problema noastră este că am rămas blocați cu mentalitatea în care fermierul este precupeț, dar din punctul meu de vedere fermierul este un antreprenor.
Universitățile, stațiunile de cercetare și fermierii ar trebui să propună proiecte comune prin care să se facă transfer de informație și tehnologie.
ADR Nord-Est încurajează parteneriatele, proiectele mari și asocierea sub formă de cluster.
Județul Vaslui are aproximativ 292.000 de hectare de teren agricol.
Există doi factori limitativi care îi împiedică pe fermieri să producă mai mult: solul și seceta excesivă și persistentă.
Direcțiile Agricole Județene fac periodic controale în piețe și târguri, acolo unde se comercializează produse agricole.
Universitățile au programe de instruire, de educare și antreprenoriale dedicate fermierilor.
Noi fermierii suntem obligați să adoptăm anumite practici. Legislația ar trebui adoptată zonal pentru că în România există 2 tipuri de climă. Noi suntem în zona secetoasă și nu toate practicile ni se potrivesc.
Ne îngrijorează faptul că unele canale din care irigăm vor rămâne fără apă. Anul acesta nu am avut suficientă apă pentru a iriga toată suprafața.
Legumele pentru procesare trebuie să fie crescute în câmp, legumele din solarii se pot consuma în stare proaspătă.
România ar trebui să producă legume doar 6 luni pe an.