105 idei, propuneri și nevoi din regiuni pentru agricultura românească

“Fermierii Noștri” se află în continuare în linia întâi, cu o contribuție vitală la dezvoltarea economică a României. 

BORO Communication și platforma de comunicare RomanianAgriculture.ro au organizat în perioada 20 octombrie 11 noiembrie, în parteneriat cu Corteva Agriscience, seria evenimentelor regionale “Fermierii Noștri”, la Timișoara – 20 octombrie, Hotel Continental, Cluj-Napoca – 4 noiembrie, Hotel Golden Tulip și Iași – 11 noiembrie, Hotel Unirea.

Cele 3 evenimente au reunit fermieri reprezentativi din 21 de județe, antreprenori și investitori din agricultură, lideri ai asociațiilor profesionale din agricultură și reprezentanți ai mediului instituțional: primării, consilii județene și prefecturi, direcții agricole, agenţii pentru finanţarea investiţiilor rurale, agenţii de îmbunătăţiri funciare, universități de științe agricole.

Vă prezentăm în continuare cele peste 100 de idei, propuneri și nevoi din regiuni pentru agricultura românească, concluzii ale conferințelor regionale “Fermierii Noștri” 2022.

“Fermierii Noștri” Timișoara 2022, 20 octombrie

  • Județul Timiș este pe primul loc în ceea ce privește numărul de proiecte de investiții în utilaje agricole performante. Agricultura din Timiș reprezintă un motor de creștere economică. 
  • Ne dorim să trecem de la simpli furnizori de materii prime la mari procesatori, însă trecerea la acest nivel nu se poate face decât cu investiții în tehnologie. 
  • Este nevoie de politici naționale de sprijin și de predictibilitate în domeniu. Agricultura trebuie să fie un domeniu strategic național. 
  • În prezent, agricultura reprezintă 12% din PIB-ul României. Procesarea trebuie să fie o politică de stat. 
  • Este nevoie să creăm hibrizi rezistenți la secetă, la boli și la dăunători. 
  • Problema autorităților este cea legislativă. Legislația în vigoare necesită revizuire grabnică. 
  • Este necesar să discutăm deschis cu autoritățile despre câte hectare putem iriga din râurile din Vestul țării pentru a ști exact cât investim și în ce investim.
  • Prin folosirea dronelor se pot identifica probleme din mijlocul câmpului și se poate interveni într-un timp scurt și punctual.
  • Digitalizarea este soluția pentru problema forței de muncă.
  • Pentru agricultura României este nevoie de trei aspecte relativ simple ca aceasta să funcționeze bine. În primul rând,  este nevoie de stabilitate legislativă.  În al doilea rând, România este țara care are cel mai mare trafic de cereale pe căi rutiere din Uniunea Europeană. Avem nevoie de căi ferate care să funcționeze pentru acest scop. În al treilea rând, este nevoie de acces la sursele de apă. 
  • În județul Timiș una dintre marile probleme sunt abatoarele. Noi vrem să construim abatorul nostru. Soluția noastră pentru viitor este procesarea.
  • România are un potențial agricol uriaș, dar din păcate foarte multe lucruri trebuie îmbunătățite. Cel mai mare minus este că nu reușim să producem, iar factorul limitativ este apa.
  • Fără cercetare nu putem aduce cele mai avansate tehnologii.
  • Anul viitor în România se va lansa Utrisha™ N, un produs pe bază de bacterii care va ajuta planta de cultură să își asigure azotul din atmosferă.
  • Regiunea Banat este una mică, față de alte regiuni din țară, dar are un potențial agricol foarte bun datorită Timișului și Aradului. 
  • Fondurile care vin în această regiune sunt semnificative comparativ cu regiuni mai mari ca întinderi și ca potențial agricol. Suntem pe locul trei în ceea ce privește plăți alocate către fermieri. 
  • În acest an financiar (15 octombrie 2021 – 15 octombrie 2022) s-au plătit peste 60 milioane de euro pe măsurile de investiții și infrastructură.
  • AFIR are un rol semnificativ în ceea ce privește dezvoltarea rurală durabilă.
  • Dacă în marea comunitate europeană, România va avea cândva un cuvânt greu de spus într-un anumit domeniu, acela va fi agricultura.
  • AFIR este prima agenție a guvernului care a fost premiată pentru inițiativa de a dezvolta sisteme informatice care să faciliteze relația cu beneficiarii. 
  • Am redus birocrația în ultima perioadă preluând cererile online.  
  • Cea mai cunoscută formă de sprijin este plata pe suprafață. La nivelul județului Timiș sunt 17.000 fermieri cu suprafața de peste 500.000 hectare, singurul județ care a depășit această suprafață. 
  • Anul trecut prin APIA Timiș s-au dat 175 milioane de euro către fermieri. 
  • Fermierii români sunt individualiști. Fermele de familie nu vor să se asocieze, nu înțeleg că nu vor putea niciodată să intre pe o piață atât de concurențială.
  • Nu ne putem compara cu Franța, de exemplu, pentru că ei au sute de ani de democrație, noi avem doar 30 de ani. 
  • La noi este o problemă cu mentalitatea societății pentru că încă suntem tributari fricii de asociere. Timp de 60 ani am fost asociați de nevoie, iar acest lucru a lăsat schele și de aceea fugim de asociere. 
  • Este foarte important să fim parte din asociații profesionale. Asociațiile profesionale de fermieri trebuie să aibă lideri care să culeagă nevoile, problemele și care să le transmită mai departe. Trebuie să avem reprezentanți care să poată influența legislativul european. 
  • Un fermier belgian susține că pentru el dobânda de 1,3 ar fi maximum ce și-ar putea permite să plătească la un credit de investiție pe 30 ani, iar un fermier român doar ce a semnat un contract de finanțare ROBOR + dobândă de 3,5.
  • Agricultura ecologică nu este un sistem în care se poluează mai puțin.
  • România are ca obiectiv să ajungă la un procent de 30% de agricultură ecologică, dar universitățile nu scot 30% de specialiști în acest domeniu.
  • Statul nu ar trebui să ne ofere bani pentru procesare, ci ar trebui să educe consumatorul. Consumatorul dacă mănâncă carne care este produsă în orașul lui și nu este adusă de la mii de kilometri, reduce poluarea. Camionul care o transportă nu mai poluează, iar consumul de energie se reduce pentru că nu mai este ținută la rece. 
  • Ferma mea este în concurență cu două ferme maghiare care au cumpărat și continuă să cumpere pământ în România. Am ajuns la concluzia că sub umbrela Uniunii Europene nu funcționează reciprocitatea. Dacă 10 fermieri români se asociază, reușesc să cumpere pământ în Ungaria? 
  • Consider că fiecare trebuie să își găsească o nișă: pâine pentru diabetici, pâine pentru hipertensivi, lapte cu anticorpi. Iar pentru asta fermierii ar trebuie să colaboreze cu medicii de familie sau cu nutriționiștii. 
  • Există un blocaj în ceea ce privește vânzarea cerealelor și de aceea nu avem cum să ne plătim furnizorii.
  • România are nevoie de viziune pe termen lung în domeniul agricol.
  • Statul român trebuie să se zbată să fim finanțați suplimentar pentru ceea ce vom face începând cu anul 2023. 
  • Subvenția APIA ar trebui reevaluată la inflația de la momentul actual.
  • În contextul schimbărilor climatice nu mai putem face agricultură clasică, trebuie să abordăm noile tehnologii.
  • Produsele fermierilor nu pot face concurență cu produsele care vin din Vestul Europei. 
  • Este important să creăm o legătură între ferme, universități și factorii decizionali.
  • În procesare este foarte greu să găsești forță de muncă și riscăm să facem investiții pe care nu le putem finaliza.

“Fermierii Noștri” Cluj-Napoca 2022, 4 noiembrie

  • Satu Mare este un județ în care agricultura ocupă o pondere însemnată.
  • În zona rurală ne confruntăm cu problema protecției mediului. Este greu să gestionăm dejecțiile din ferme astfel încât să protejăm mediul. 
  • O problemă și o provocare care va urma să se instaleze este cea a terenurilor în arendă, deoarece în curând se va schimba legea arendei.
  • Fermierii fac investiții foarte mari și le fac pe termen lung, nu pentru o zi sau două.
  • Strategia generală cuprinde problemele pe care știm deja: încălzirea globală, seceta, creșterea prețului la energie, inputuri și îngrășăminte. 
  • A scăzut producția de îngrășăminte. În România nu mai există nici o fabrică, iar în Europa producția este la jumătate. Sfatul este ca fermierii să rămână cu orice preț cu producția pe piață, pentru că în viitorul apropiat vor fi mai importanți decât vă imaginați. 
  • Este necesar să fie finalizate legile fondului funciar. În felul acesta se poate stabili planul național de cadastrare și putem avea o situație mai clară a terenurilor. 
  • O reducere a birocrației la nivelul instituțiilor ar fi binevenită. Putem să urmăm exemplul Poloniei în ceea ce privește modul în care fermierii accesează proiectele.
  • Legislația lasă de dorit pe partea cadastrală. Noi realizăm măsurători topografice și partea tehnică a cadastrului foarte repede. Problema apare în momentul în care vrem să introducem actele. 
  • Fondurile europene s-ar accesa mult mai ușor dacă Ministerul Agriculturii ar accepta să ia planurile cadastrale și apoi să rezolve aspectele juridice. Astfel ar fi mai rapidă organizarea mapelor cadastrale și încărcarea lor în APIA și în ANCPI.
  • Comasarea terenurilor este o problemă foarte importantă având în vedere câtă motorină și câtă energie electrică se consumă numai pentru mutarea utilajelor și tractoarelor. Noi spre exemplu avem și 20 km de mers de la punct la altul al fermei. Rezultatele sunt: cauciucuri stricate, motorină consumată și timp pierdut.
  • Fără investiții nu putem vorbi despre succes, fără investiții nu putem vorbi despre progres.
  • Provocările din ultimii ani sunt tot mai mari, sunt în continuă creștere și fără o viteză de reacție bună nu putem face față acestora. 
  • Ca producător local îți dorești ca produsele să aibă un preț corect. 
  • Autoritățile locale de la Cluj ne-au oferit tot suportul, însă avem nevoie și de suportul autorităților naționale.
  • Vânzarea de tip REKO a fost înființată acum 20 în Finlanda de Thomas Snellman, iar în România nu există încă legislație care să ne permită să practicăm acest tip de vânzare în mod legal. 
  • Vânzarea directă ne permite să obținem un preț corect și fără intermediari.
  • Viitorul este cercetarea.
  • Nouă ne lipsește clasa de mijloc, cea a tehnicienilor și a mecanicilor agricoli.
  • În județul Maramureș cei mai mulți fermieri mari sunt crescători de animale, puțini sunt cei care lucrează și teren.
  • În ultimii ani, în Maramureș a crescut numărul fermierilor care au vârsta sub 40 ani.
  • Șansa noastră de a salva fermele de familie este vânzarea de tip REKO.
  • Sistemul proiectelor europene ar trebuie să fie mai transparent. Eu am avut un proiect foarte bine făcut, dar pentru că am avut profit pe anul 2020 nu am fost eligibil. Nu am găsit niciunde că dacă ai profit nu ești eligibil.
  • Avem nevoie de măsuri foarte clare pentru proprietarii de animale care nu au teren și care intră cu acestea pe terenurile noastre.
  • România are 0,7 kg substanță activă la hectar în ceea ce privește utilizarea pesticidelor. Europa are media de 2,2 kg substanță activă la hectar și există state care au peste 9 kg. România nu poate fi partea ecologică a Europei prin reducerea de la 0,7 la 0,35. 
  • Este important să delimităm subiectele europene de subiectele naționale. Nu ne putem duce către Europe să cerem despăgubiri pentru secetă. Acolo se vorbește despre proiecte care ne vor impacta în anul 2030,  2040.
  • În regulamentul de reducere a emisiilor industriale a fost introdusă și zootehnia.
  • Se știe faptul că în procent de 80% din lapte care ajunge pe piață este neconform. Produsele românești au acces foarte greu în piață.
  • Există un ghid orientativ în lucru pentru fonduri pe economia circulară, dar care are o problemă și anume bugetul, care este de maximum 200.000 euro.
  • Cei trei C care cred că sunt vitali pentru a evolua și a progresa sunt: conlucrare, colaborare, consens.
  • Prin unitate și prin parteneriat public-privat putem să progresăm și să configurăm o strategie multianuală. 
  • În agribusinessul românesc, în special pentru firmele mici și mijlocii, partea de desfacere la prețuri corecte reprezintă o reală provocare.
  • Fermierii ar trebui să contribuie mai mult la PIB-ul României.

“Fermierii Noștri” Iași 2022, 11 noiembrie

  • Criza sanitară și războiul din apropierea graniței noastre sunt cauzele care au dus la creșterea cheltuielilor pentru fermieri.
  • În județul Iași nu există posibilitatea de a iriga toate cele 280.000 hectare de teren arabil.
  • Intervenția statului în cadrul activității fermierilor ar trebui să fie cât mai aplicată și cât mai consistentă.  
  • APIA a găsit variante astfel încât plățile către fermieri să se facă chiar și în avans.
  • Prefectura Iași propune programe astfel încât produsele agricultorilor să ajungă în supermarketuri.
  • La nivelul județului Iași există peste 19.000 de produse locale care pot fi aduse în supermarketuri prin intermediul Casei de Comerț. 
  • Agricultura poate deveni principalul contributor la PIB-ul României, dacă toate investițiile în irigații se vor concretiza. 
  • Iașul este un județ cu mari perspective în sectorul agricol, iar fermierii ieșeni au demonstrat că se poate face agricultură cu succes. 
  • Există mulți producători locali care au reușit să dezvolte afaceri de la zero și să devină cunoscuți pe plan național și internațional, oferind produse de calitate pe piață.
  • Județul Iași are o rețea extinsă de drumuri județene de peste 1000 km, iar în ultimii 2 ani Consiliul Județean a reușit să modernizăm 250 km din această rețea, care este foarte importantă pentru fermieri. 
  • O treime din populația județului Iași lucrează în prezent în agricultură. 
  • Suprafața irigată de la nivelul județului Iași este de 48.000 hectare, însă există proiecte în execuție pentru a extinde suprafața cu încă 42.000 hectare. 
  • În acest moment fermierii au certitudinea că toate investițiile pe care le fac în terenul agricol aduc un surplus de producție.
  • Fermierii au rolul de a produce oxigen pentru planetă, pe lângă faptul că asigură alimentele de bază. 
  • Zootehnia nu poluează și nu contribuie la micșorarea stratului de ozon.
  • Gunoiul de grajd nu este un deșeu, ci este un fertilizant natural, care folosit corespunzător asigură jumătate din elementele nutritive necesare plantei, fără să polueze apele de suprafață sau apele de adâncime.
  • Principala problemă în ceea ce privește sistemele de irigații nu sunt fondurile, ci comasarea terenurile, doar așa poate fi securizată investiția.
  • Subvențiile în România se dau pe unitate de hectar și acest lucru reprezintă o problemă. Nu consider că este potrivit ca un fermier care obține 3 tone de porumb la hectar să primească aceeași subvenție precum un fermier care obține 15 tone de porumb la hectar, pentru că investițiile și cheltuielile nu sunt aceleași.
  • Este necesar să schimbăm modul de aplicare a subvențiilor și să nu mai fie pe unitate de hectar, ci pe producție pentru a stimula fermierii. 
  • Comuna Matca este o fabrică de legume. La noi vin comercianți din Letonia, Polonia și Germania să cumpere legume, dar există o problemă legată de plățile către producători. Condițiile de plată țin blocate bazinele legumicole. 
  • Problema noastră este că am rămas blocați cu mentalitatea în care fermierul este precupeț, dar din punctul meu de vedere fermierul este un antreprenor.
  • Universitățile, stațiunile de cercetare și fermierii ar trebui să propună proiecte comune prin care să se facă transfer de informație și tehnologie. 
  • ADR Nord-Est încurajează parteneriatele, proiectele mari și asocierea sub formă de cluster.
  • Județul Vaslui are aproximativ 292.000 de hectare de teren agricol.
  • Există doi factori limitativi care îi împiedică pe fermieri să producă mai mult: solul și seceta excesivă și persistentă.
  • Direcțiile Agricole Județene fac periodic controale în piețe și târguri, acolo unde se comercializează produse agricole. 
  • Universitățile au programe de instruire, de educare și antreprenoriale dedicate fermierilor.
  • Noi fermierii suntem obligați să adoptăm anumite practici. Legislația ar trebui adoptată zonal pentru că în România există 2 tipuri de climă. Noi suntem în zona secetoasă și nu toate practicile ni se potrivesc.
  • Ne îngrijorează faptul că unele canale din care irigăm vor rămâne fără apă. Anul acesta nu am avut suficientă apă pentru a iriga toată suprafața.
  • Legumele pentru procesare trebuie să fie crescute în câmp, legumele din solarii se pot consuma în stare proaspătă.
  • România ar trebui să producă legume doar 6 luni pe an.

Partener Principal: Corteva Agriscience

Partener: SysCad Solutions

Susținător: Landz România

Vă invităm la cele 6 evenimente pentru agricultură organizate de BORO Communication și RomanianAgriculture.ro în 2023: 

RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum, 25-26 mai

Seara Marilor Fermieri, 25 mai

Romanian Agriculture Processing Forum, 26 mai

Conferințele Regionale Fermierii Noștri Timișoara, Cluj-Napoca și Iași, 20 octombrie – 24 noiembrie

Detaliile despre modalitățile de implicare și oportunitățile de înscriere din această perioadă pot fi solicitate la agriculture@borocommunication.ro 

Emanuel Guţan

Country Manager Ecolab Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova

Partener ROHO

 

“Ecolab Romania, prin Divizia Healthcare, oferă soluții de prevenire a infecțiilor care ajută la asigurarea unui mediu mai curat, mai sigur și mai sănătos pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la rezultate îmbunătățite, eficiențe operaționale și satisfacție crescută a pacienților. Modelul nostru unic de livrare a programului de preventive reunește tehnologie de ultimă oră, informații în timp real, servicii furnizate personal și instruire de bune practici. Participarea activă la evenimentele ROHO ne provoacă să identificăm împreună cu specialiștii din spitale, soluții pentru creșterea calității serviciilor medicale românești.”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector, UMF Iași

Partener Educațional ROHO

 

”A profesa medicina presupune asumarea, zi de zi, a unei imense responsabilități: confortul, sănătatea și chiar viața pacienților noștri depind de noi, de calitatea actului medical pe care îl oferim. De aceea, autoritatea formală sau informală în lumea medicală implică un grad de responsabilitate semnificativ mai ridicat decât în alte profesii. Cum apar liderii în domeniul medical, care sunt condițiile și contextul favorabile apariției lor? În primul rând, un lider medical nu apare, ci se formează. Procesul începe din școală, din învățământul preuniversitar, atunci când se cristalizează atât trăsăturile de caracter ale individului, cât și vocația sa, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere. Aceasta este fundația pe care, mai târziu, mediul universitar clădește cunoștințele specifice domeniului medical. Cunoștințele sunt absolut necesare, dar nu și suficiente – un viitor lider în domeniul medical are vitală nevoie de puterea exemplului, de un model care să-l inspire și pe care să-l urmeze în cariera sa. Relația mentor – discipol în medicină este printre cele mai profunde și complexe relații de acest tip și ea va defini și ghida, în timp, profilul viitorului lider. Nu în ultimul rând, un lider în lumea medicală este un om pentru care acumularea permanentă de cunoștințe este la fel de naturală ca respirația. Medicina este un domeniu extrem de dinamic, în care cercetarea aduce în fiecare zi elemente de noutate pe care un lider profesional trebuie să le asimileze pentru a-și conserva acest statut.”

Jens Jakob Gustmann

Philips Health Systems Sales Leader CEE

Master Partner ROHO

 

“Misiunea Philips este de a îmbunătăți viața oamenilor prin inovații relevante pentru întreg ciclul de sănătate, ceea ce noi numim “health continuum”. Viziunea ROHO este similară cu a noastră și suntem încântați să fim Master Partner al acestui eveniment.“

Prof. Dr. Leonard Azamfirei

Rector, UMF Târgu Mureș

Partener Educațional ROHO

 

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie «George Emil Palade» din Târgu Mureș susține acest amplu eveniment internațional dedicat calității actului medical. Suntem o comunitate academică preocupată de viitorul medicinei românești și conștientă de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, aceea de a le oferi absolvenților noștri o educație medicală de elită. Universitățile joacă un rol esențial în formarea viitorilor lideri ai echipelor medicale din spitalele din România. De peste șapte decenii, în centrul medical și universitar Târgu Mureș se formează generații de medici, farmaciști și alți specialiști care sunt dedicați misiunii nobile de a salva vieți și care își aduc aportul la îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Într-o universitate, viitorii lideri din Sănătate dobândesc cunoștințe medicale solide, competențe, abilități și valori esențiale definirii lor ca profesioniști și ca oameni.”

Vasile Ruscovan

Director General, Kapamed

Professional Partner ROHO

 

“Sectorul sanitar din România este într-o continuă schimbare, întâmpinând noi provocări. Creșterea continuă a calității, dar și a complexității serviciilor medicale pun o presiune continuă asupra bugetelor spitalelor publice și private. Înțelegem competitivitatea pieței serviciilor medicale, crescândă pe an ce trece, în vederea atragerii și păstrării pacienților asigurați medical. Dezvoltarea sectorului medical privat mută spitalele publice din zona prestatorilor de servicii medicale, în zona jucătorilor din marea industrie medicală. Pe cale de consecință, elementele ce țin de maximizare și eficiență a lanțului de aprovizionare și de trasabilitate a consumabilelor medicale, în vederea creșterii productivității, siguranției, securității și realizarea de economii, vor face diferența. Kapamed furnizează cele mai eficiente și sigure soluții RFID de optimizare logistică, adaptabile la nevoile fiecărui spital în parte, iar Convenția Română a Spitalelor este locul unde vă vom împărtăși experiența noastră.”

Raluca Șoaita

ARCHITECT & FOUNDER, TESSERACT ARCHITECTURE

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Îmbunătățirea infrastructurii medicale este critică și urgentă în Romania.

De aceea, competiții precum Romanian Healthcare Awards 2021 sunt mai mult decăt binevenite pentru a face vizibilitate sectorului medical și bunelor practici din domeniu. Încurajez pe toți medicii, echipele medicale și spitalele care au reușit să schimbe ceva, câtuși de puțin în jurul lor în acest an, să aplice și să contribuie astfel la creșterea calității serviciilor medicale în România. “

Andreea Cigolea

Jurnalist

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Am contact în fiecare zi cu medici din toate domeniile, care lucrează atât la stat, cât și la privat. Toți au nemulțumirile lor și consider că a venit momentul ca aceste nemulțumiri să fie aflate de toată lumea. Am văzut în această pandemie medici care sunt adevărate modele de urmat, care au uitat de ei, și-au lăsat și familia pe locul doi, stând peste 12 ore zilnic în spitale. Și cel mai important e de fapt că nu au plecat din țară pentru un trai mai bun, au rămas aici pentru a salva vieți, pentru a fi alături de noi. Cred că astfel de oameni trebuie scoși în față și apreciați la adevărata valoare, pentru că, mai ales acum chiar au nevoie. Romanian Healthcare Awards 2021 reprezintă o ocazie prin care ne putem promova medicii de astăzi și mă bucur că pot face și eu parte din acest proiect.” 

Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prorector al Universității De Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, din București

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Romanian Healthcare Awards 2020 reprezintă un moment în care societatea medicală își promovează medicii, spitalele și echipele medicale care au dat dovadă de implicare și profesionalism în activitatea curentă pentru și în beneficiul pacienților. Sunt onorată că fac parte din juriul acestui eveniment, un juriu format din reputate personalități. Acest eveniment trebuie să ne arate că România are medici valoroși și unități medicale unde se practică un act medical de calitate.

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial, cu peste 13.500 de membri activi, susțin valorizarea medicilor, iar în calitate de prorector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București salut această inițiativă care promovează medicii de astăzi, studenții de ieri, pe care noi i-am format în toate universitățile de medicină și farmacie din țară.”

Dr. Adrian Udrea

 Director Medical, Medisprof Cancer Center

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

“Puterea exemplului a fost întotdeauna unul din motivele pentru care am clădit ceva in clinica mea. Haideți să ieșim din anonimat și să arătăm tuturor cât suntem de pasionați și de profesioniști în ceea ce facem.”

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

Consilier Prezidential, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențialăi

Președinte și membru al Juriului internațional Romanian Healthcare Awards 2021

“De prea puține ori vorbim despre excelență în medicina românească și trebuie să recunoaștem că avem nenumărate povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante. 


Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele trei categorii ale ediției din 2020 – Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului și Spitalul Anului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate! Vă invit așadar, în calitate de Președinte și membru al juriului să vă faceți cunoscute poveștile de succes, nu doar în România, ci în lumea întreagă!”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T.  Popa”, din Iași

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„La sfârșitul unei gărzi infernale sau după o operație dificilă, când realizezi că ți-ai ales un drum cu sens unic, îți aduci aminte și de ce ai ales să urmezi una dintre cele mai grele dar și mai nobile meserii din lume. De ce ai ales să pui sănătatea celor din jur mai presus de propria sănătate și de ce, de multe ori, petreci mai mult timp la spital decât alături de familie. Pentru că medicina este mai mult decât o profesie, este o vocație, te definește nu doar ca profesionist, ci și ca om, și pentru că medicii adevărați nu așteaptă nici bani, nici laude, pentru a-și face datoria. Câteodată, însă, ai nevoie de încurajări și de premii ca să poți mergi mai departe, așa cum actorii se hrănesc cu aplauzele publicului. Iar Romanian Healthcare Awards 2020, prima competiție din România cu juriu internațional, dedicată medicilor, echipelor medicale și spitalelor, exact asta și-a propus, să certifice valoarea profesională și umană, să ofere un plus de considerație și recunoștință.”