Conferința „Fermierii Noștri” Moldova a avut loc pe 12 aprilie la Hotel Unirea din Iași. Antreprenori și investitori din agricultură, lideri ai asociațiilor profesionale, reprezentanți ai mediului instituțional și companii cu soluții pentru agricultură din regiune s-au reunit pentru a discuta despre contribuția agriculturii la dezvoltarea regiunii, investiții și inițiative, tehnologii pentru creșterea performanței în fermele din Moldova, atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea business-urilor din agricultură și provocările sustenabilității: digitalizare, irigații, creșterea productivității și a profitului, management performant.

Ing. Balcan Vasile este unul dintre cei mai reprezentativi fermieri din județul Neamț, care cultivă în cadrul Marsat SA peste 2600 de hectare cu rapiță, grâu, orz, floarea-soarelui, porumb, sfeclă. Digitalizarea activităților agricole, echiparea cu utilaje autonome și dezvoltarea unei stații proprii de irigații cu alimentare din Siret sunt doar o parte din planurile inginerului. 

„Avem în derulare în acest moment două proiecte mari de investiții. Vrem să construim o moară de grâu cu o capacitate de 150 de tone și să extindem suprafața irigată din câmp cu încă 150 de hectare, termenul de finalizare fiind anul acesta. 

Una dintre problemele cu care ne confruntăm este valorificarea produsului finit de la moara de mălai. Accesul în supermarketuri este aproape imposibil din cauza lanțurilor deja stabilite de aprovizionare care nu țin nici de calitate, nici de preț, din păcate pentru micii producători și pentru dezvoltarea noastră în agricultură. Suntem în situația în care comercializăm doar materia primă unde plusvaloarea e foarte mică.”

Cristian Stoica este Președinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județul Iași (Asociația Grânarii) și Administrator al Fermei „La Bunici”. Asociația are un număr de 140 de fermieri ce lucrează aproximativ 48.000 hectare, atât din zona județului Iași, cât și din județele limitrofe:  Botoșani, Bacău, Galați, Neamț, Suceava, Vaslui, Vrancea.  

„Fermierii sunt mulțumiți că putem negocia pentru ei prețurile la aproape orice: motorină, îngrășăminte, inputuri etc. Astfel, prețul pentru un fermier care cultivă 50 de ha și unul care cultivă 4000 ha va fi același. Am analizat cum putem merge spre procesare și facem pași în direcția aceasta, dar trebuie să lucrăm la o scară foarte mare. Trebuie să fii mare producător pentru că altfel riști să nu fii competitiv.” 

Președintele asociației din Iași a discutat și despre necesitatea apărării producției locale. „Situația cu Ucraina creează un dezavantaj. Costul de transport către port pentru fermierii din Moldova cauzează pierderi mari, de peste 100 de euro pe ha anual cel puțin față de un fermier din sud. E nevoie de o valorificare locală pentru a putea concura cu cerealele produse ieftin în țările vecine.” 

Lucian Stănescu, Product Manager, Maschio Gaspardo România, a început intervenția sa cu o comparație între problemele fermierilor din regiunea Moldovei și cea a Olteniei și concluzia a fost că seceta este una din problemele comune în acest moment. „Asocierile pentru fermieri sunt foarte utile pentru depășirea majorității provocărilor, dar există uneori o reticență pentru că se face o comparație cu vechile CAP-uri.” Intervenția domnului Stănescu a continuat cu prezentarea activităților și produselor Maschio Gaspardo, singurul producător european care acoperă toata gama de mașini și utilaje pentru agricultură.

Ovidiu Bucătaru este Chief Financial Officer în cadrul Agricultorul Group. Grupul a pornit de la producţie vegetală pe aproximativ 3.000 de hectare pe raza judeţului Bacău, ajungând astăzi să aibă capacităţi de stocare proprii şi prin parteneriate care se ridică la aproximativ 300.000 de tone. 

„Pentru a face față tuturor provocărilor, din perspectiva numerelor, digitalizarea este esențială. Ne oferă o posibilitate de a fi eficienți. Agricultura e un domeniu cu foarte multe variabile și doar digitalizarea este cea care ne poate ajuta cu trasarea unor constante, să putem face niște calcule, niște planuri.”

Dezvoltarea segmentului de morărit și panificație, integrarea inteligenței artificiale și o nouă linie de producție sunt doar o parte dintre proiectele derulate în acest moment în cadrul grupului. „În ultimii 3 ani am investit 30 de milioane de lei, mai ales în dezvoltarea segmentului de morărit și în sisteme care-ți permit să anticipezi cu o probabilitate de 90 la sută diferite scenarii.”

Ana Samuilă, Head of Agribusiness & Food, BCR a discutat despre tema educației financiare și capcanele pe care fermierii trebuie să le evite. „Agricultura e unul dintre cele mai complexe forme de business. Nu e suficient să urmărim profituri sau raportul de cerere și ofertă, sunt implicați mulți factori externi, care nu depind de noi: decizii guvernamentale, vreme, piață externă. Ce putem controla însă este partea de decizii financiare educate.”

Gabriel Vasile HOHA, director al Direcției pentru Agricultură Județeană Iași și profesor al Universității pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” a discutat alături de Marius Horea-Șerban, director al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) Iași despre felul în care instituțiile din sectorul agricol vin în ajutorul fermierilor și despre sprijinul de care se bucură din partea guvernului. 

În ceea ce privește suprafețele pregătite pentru irigații, culturile irigate și proiectele de modernizare a sistemului de irigații din Iași, domnul Horea-Șerban a declarat că: „la nivelul județului Iași suprafața teritoriilor amenajate cu lucrări pentru irigații e de 42.000 de hectare și toată infrastructura principală aferentă hectarelor administrare se află în diferite stadii de reabilitare. 

Avem 2 șantiere deschise în acest moment, unul finalizat în proporție de sută la sută, și unul în stadiu foarte avansat de finalizare, în proporție de aproximativ 92 la sută. Investițiile la prima lucrare sunt de 30 de milioane de lei, la cea de a doua lucrare de 40 de milioane de lei. Acum 3 săptămâni am semnat un alt contract pentru reabilitarea a alte două stații din zona Sculeni și Moreni, de 57 milioane de lei, pentru o suprafață de 21.000 de hectare. Facem aceste investiții pentru a ține pasul cu dezvoltarea fermelor. Pe cei 83 de km de canale de irigații pe care le avem în administrare, anul trecut au fost furnizați 21 de milioane de metri cub de apă, iar costurile cu energia au fost de aproximativ 4 milioane de lei.”  

Stelian Folică, Business Development România, Ecofol, ne-a vorbit despre cele mai noi tehnologii de fertilizare de bază cu inhibitori împotriva pierderilor de azot, dar și despre necesitatea adaptării la noul context climatic. „Efectul schimbărilor meteorologice poate fi ameliorat utilizând produse adaptate noilor condiții. Produsele pe care le utilizăm pot face diferența atât prin specificul cât și prin momentul utilizării lor. Venim cu soluții inovative pentru îngrijirea plantelor, având o rețea de distribuție care ne permite să fim în proximitatea fermierilor de pe teritoriul întregii țări, indiferent de cultură.

Prof. univ. dr. Gavril Ștefan este Prorector al Universității de Ştiinţele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, cu Activitatea de Finanțare și Relația cu Mediul Economic. Acesta a deschis discuția cu un top al subiectelor care-i preocupă pe fermieri în acest moment. 

„Pot stabili o ordine clară a lucrurilor importante pentru un fermier: banii, apa și tehnologia. În ceea ce privește educația financiară, sau atitudinea față de buget și plan de afaceri, am observat cum deodată banii au devenit extrem de importanți. Până acum fermierii aveau discuții doar tehnice, iar acum discuțiile sunt legate cashflow, de bugete și suntem în poziția de a învăța ce înseamnă să fac și să pierd bani, chiar dacă suntem încă la început în acest domeniu.” 

Prof. Ștefan a tras și un semnal de alarmă în ceea ce privește pregătirea forței de muncă. „Procentul de absolvenți de agronomie care lucrează în agricultură este foarte mic, la fel procentul celor cu studii superioare care-și desfășoară activitatea în acest domeniu. Suntem undeva la jumătate față din procentul din agribusiness din Europa.”

Alin Luculeasa administrează împreună cu familia sa o fermă de peste 2200 de hectare în județul Vaslui, EVEL-H COMPANY Costești. „Nu e suficient azi să fii doar fermier, trebuie să fii și antreprenor. Ne-am împărțit rolurile în fermă, iar eu mă ocup de partea de digitalizare și dezvoltare a fermei. De 8 ani fac digitalizare și am reușit să rezistăm pe piață datorită aceste investiții. Am început inițial cu imagini satelitare, pe vremea când nu erau la fel de comune ca astăzi. Fac fertilizare variabilă din birou și pulverizări selective cu ajutorul dronelor multispectrale și a celei de aplicare, care mă ajută să economisesc inputuri și să adun date importante. Avem o imagine de ansamblu extraordinară și putem lua decizii pe care la nivelul solului ne-ar fi fost greu să le luăm. 

Facem de peste 10 ani agricultură regenerativă și conservativă, am lucrat în minimum-till, iar de 2 ani în no-tillage pentru că nu avem apă și ne concentrăm mult pe economisire de inputuri și de costuri. Pentru a face față majorității problemelor existente astăzi cred că în primul rând trebuie să schimbăm modul de a gândi.”  

Claudiu Plătărescu, Agronom, Netafim powered by EPRS România a dezvoltat tema „culturii irigațiilor” prezentând opțiuni pentru managementul fertilizanților și a apei.

Marius Petrache, Director General, Marcoser, oferă consultanță în legumicultură de aproape 20 de ani și administrează una dintre cele mai mari ferme din bazinul legumicol Matca, care se întinde pe 3 hectare cu legume, în spații acoperite. Îndemnul lui pentru fermierii prezenți la eveniment a fost să-și diversifice activitățile agricole mizând pe legume.

„Producția la hectar e mare la legume, depășim suta de tone. Prețul e mai mare pe kilogram, media fiind undeva la un euro. Știu că nu e suficient să facem o seră performantă, avem nevoie să cunoaștem și tehnologie motiv pentru care am lansat Academia Marcoser. În ferma noastră din Galați am testat în ultimii 20 de ani multe soiuri de hibrizi și vă putem pune la dispoziție informații pentru obținerea unei culturi care să vă mulțumească financiar. 

Legumele obținute au direct valoare adăugată mare, nu sunt în aceeași situație ca materia primă din cultura vegetală. Am văzut ceapă la un euro jumate kg, cartofi la un euro kg. La fel fructele. Afinele au prins un mare avânt în România, de exemplu. Avem posibilitatea să devenim dintr-o țară importatoare de legume, exportatori. Se vorbește de posibilitatea ca România să poată hrăni 80 de milioane de oameni cu producția de legume, dar avem nevoie de strategii în legumicultură pentru a putea dubla suprafața cultivată în acest moment. 

Nicu Deaconu, Director Național de Vânzări, Vantage a vorbit despre necesitatea adaptării procesului de digitalizare în funcție de specificul fiecărui client. „Sunt exemple de ferme în care operatorii de pe tractor aproape că pot merge la cămașă. Sunt calificați la locul de muncă, cunosc foarte bine echipamentele pe care le folosesc, iar ferma a fost dispusă să investească în digitalizare. Nu putem deveni însă cu toții complet digitalizați într-un an, când plecăm din puncte diferite”.

Răzvan Avram, Administrator al grupului de ferme Green Agro din Bordeasca Veche, județul Vrancea și co-fondator al Cooperativei CerealTop, are un business agricol complex: 3600 ha cultură mare, ovine, ferme de pui, magazine alimentare, o moară pentru făină de sorg și o turmă de bizoni americani.

„Din 2020 suntem într-o situație critică din cauza variabilelor meteorologice motiv pentru care încercăm să diversificăm afacerile în cât mai multe zone. Ne-am extins către zootehnie și încercăm să construim un circuit integrat cu Fabrică de Nutrețuri Combinate, moară, magazine etc.”

Una dintre problemele cu care se confruntă administratorul fermei din Vrancea este lipsa forței de muncă. „În ceea ce privește irigațiile, am avut rezultate bune cu sistemele folosite până acum, dar luăm în calcul trecerea la varianta cu pivoți din cauza lipsei de forță de muncă. Trebuie să găsim soluții autonome cu care să putem ocoli acest dezavantaj. Digitalizarea este cea care atrage forță de muncă în fermă, mai ales tineri care devin conectați cu ferma și aleg să rămână mai mult timp. 

La fel ca antevorbitorii săi, Răzvan a atras atenția asupra avantajelor asocierilor fermierilor: „Din 2017 am înființat o cooperativă în Vrancea tocmai pentru a avea prețuri mai bune. Avem achiziții în comun: am cumpărat o gară, avem un proiect în construcție pentru silozuri, o hală de cereale finalizată, utilaje comune. La nivel național am înființat anul trecut o cooperativă de gradul trei și încercăm să ne calibrăm încă pe piața pentru a găsi o variantă optimă de operare, dar sunt convins că fermierii uniți pot traversa orice fel de provocare.”

Samuel Vlad administrează alături de tatăl și fratele său ferma Locacombine din Galați în cadrul căreia cultivă peste 2000 ha cu grâu, orz, rapiță, porumb și soia. Succesul fermei lor se datorează suprafeței mari irigate, acesta fiind segmentul în care s-au făcut cele mai mari investiții. Samuel este responsabil de integrarea noilor tehnologii implementând în fermă GPS-ul cu autoghidare pe toate utilajele.

„Datorită poziției fermei noastre avem o suprafață considerabilă la irigat și asta ne-a permis să testăm multe din tehnologiile noi la noi în fermă. Anul acesta am înființat culturi de legume în câmp: cartofi, morcovi și ceapă. Putem să ne facem calcule înainte să însămânțăm recolta și avem așteptări mari în ceea ce privește producția, chiar dacă și costurile pentru irigații sunt crescute. În aceste condiții, profitul este garantat.”

Conferința Regională „Fermierii Noștri” Moldova a fost organizată de BORO Communication, în parteneriat cu Maschio Gaspardo România, Netafim powered by EPRS Romania, Ecofol România, Vantage, BCR, OSCAR Downstream.

Evenimentul de la Iași încheie singura serie de conferințe regionale pentru agribusiness din România care a avut ca temă principală în acest an „Fermieri Pregătiți pentru Viitor”. Continuăm pe 7-8 noiembrie cu Romanian Agriculture Leadership Forum și Seara Marilor Fermieri.